Search

Despre Yoga și cele 8 ramuri ale sale(partea a doua)



Pentru prima parte a acestui articol, accesați: (https://www.lalayoga.net/post/despre-yoga-și-cele-8-ramuri-ale-sale


După cele două sutre referitoare la Pratyahara, capitolul 2 din Yoga Sutra a lui Patanjali, Sadhana Pada, se încheie. Colecția de versete Yoga Sutra continuă cu Vibhuti Pada.


Al treilea capitol din Yoga Sutra abordează un nivel mai profund al practicii.

Se vorbește despre Samyama, care cuprinde cele 3 tipuri de procese meditative dar și despre puterile (aparent) supranormale, care sunt denumite Siddhi și care sunt accesibile pentru (orice) yoghin ca urmare a unei practici devotate, corecte și asidue.

Aceste capabilități extraordinare sunt considerate de Patanjali ca fiind rezultatul SAMYAMA (samyama este termenul generic pentru cele 3 ramuri meditative ale disciplinei yoghine: Dharana, Dhyana și Samadhi). Odată ce practicantul a atins aceste stadii, el poate manifesta diferite SIddhi – puteri paranormale.

Patanjali invită însă cu mare seriozitate yoghinul să nu se atașeze de aceste puteri și avertizează că trufia și atașamentul devin un obstacol pentru atingerea eliberării (Kaivalya) și duc la cădere – „reîntoarcerea celor de nedorit”.


I. Dharana este a 6-a ramură a disciplinei yoghine și se traduce prin concentrare, capacitatea de a menține atenția într-un singur punct, corectând astfel tendința minții de a se risipi, de a urma necontrolat obiectele simțurilor. Este etapa introductorie în practica meditației, ceea ce practicăm noi adesea la finalul clasei de yoga sau pe parcursul lunilor de meditație.

(Profit de ocazie ca să vă anunț aici că în luna octombrie 2021 voi relua invitația de a medita împreună).

Atenția poate fi ațintită asupra unei obiect sau proces, cum ar fi propria respirație, un sunet, o imagine, o lumânare aprinsă. Vom relua pe larg atât în continuarea articolului cât și în pregătirea teoretică pentru meditațiile din octombrie.

De reținut că pe parcursul practicii de Dharana, obiectul meditației, meditatorul și actul de meditație sunt percepute de meditator ca fiind elemente distincte, separate.

„3.1 Concentrarea este legarea minții de un singur loc.”



II. Dhyana

Dacă în procesul de concentrare mintea este încă destul de fluctuantă, Dhyana, contemplarea sau meditația în sine (după Patanjali – pentru că există mai multe clasificări, definiții și nuanțe, chiar dacă toate drumurile duc la Roma – ), este „o călătorie înăuntrul obiectului”. „Conținutul mental este unic și mintea curge continuu spre el”. (Gheorghe Jurj în comentariile la Yoga Sutra).

Meditatorul contemplă fără întrerupere și fără efort obiectul meditației, fără ca ego-ul să interfereze.

„3.2 În care îndreptarea spre un singur obiect al conținutului mental este meditația.”



III. Samadhi

Samadhi, iluminarea, nu mai este un demers, un proces sau o treaptă, ci o stare superioară de conștiință.


Pentru cei interesați să aprofundeze perspectiva lui Patanjali privind Samadhi, vă reamintesc că primul capitol din Yoga Sutra se numește Samadhi Pada și acolo puteți găsi mai multe (poate prea multe) detalii și chiar clasificări.


In Samadhi, omida devine fluture, vorbim de altă dimensiune a conștiinței. Când concentrarea este desăvârșită, apare meditația. Când meditația este desăvârșită, apare samadhi, în care subiectul, obiectul și procesul meditației sunt unul: este experimentată direct conștiența unicității celui care meditează – sau cel care vede, cu obiectul meditației și meditația în sine . Conștiința ego-ului se dizolvă – „ca și cum i-ar lipsi forma proprie”.


„3.3 Iar acesta (obiectul), oglindind numai subiectul, ca și cum i-ar lipsi forma proprie, devine samadhi.


3.4 Cele trei împreuna (Dharana, Dhyana și Samadhi) formeaza Samyama.

3.5 Prin stăpânirea sa, se obține lumina Înaltei Cunoașteri.

3.6 Aplicarea sa are loc în stadii’


Dharana, Dhyana și Samadhi, care împreună formeaza Samyama, „au loc în același domeniu, dar fiecare dezvăluie un nivel de profunzime diferit.” (Gheorghe Jurj)


3.7 Cele trei sunt părți interne față de primele (cinci).


Ultimele trei părți ale sistemului yoghin sunt considerate așadar interne, față de primele cinci, externe.

Primele cinci părți, amintite în prima parte a articolului (https://www.lalayoga.net/post/despre-yoga-și-cele-8-ramuri-ale-sale), vizează relația yoghinului cu lumea „exterioară”, cu corpul, cu respirația și cu propriile simțuri și sunt considerate externe; ele au ca scop „îndepărtarea impurităților care conduc la împraștierea minții” și pregătirea pentru adâncirea demersului spiritual. În Samyama, „mintea este în ea însăși” (Gheorghe Jurj)


Yoga Sutra continuă cu o adâncire a studiului, pe care o găsesc mai potrivită după o practică temeinică, așa că deocamdată mă opresc aici. Sper că v-am stârnit curiozitatea să răsfoiți și voi Yoga Sutra – chiar dacă la început ea nu este ușor de citit, de urmărit sau înțeles. Va fi mai ușor însă după ceva practică.


În mod poate curios, pentru exemplificarea Samyama, impulsul meu cel mai puternic este să vă recomand să citiți cartea Pelerinul Rus – Mărturisirile sincere către duhovnicul său ale unui pelerin rus cu privire la Rugăciunea lui Isus. Este o povestire emoționantă a parcursului spiritual al unui om foarte simplu, atras spre a descoperi ce înseamnă cu adevărat îndemnul apostolului Pavel din Epistola către Tesaloniceni, „rugați-vă neîncetat”.

Rugăciunea lui Isus este la început obiectul concentrării pelerinului, apoi, treptat, al practicii contemplative, până când devine nu a doua ci propria natură.


Fac această recomandare, poate stranie, odată pentru că suntem într-un spațiu creștin și ar putea fi mai ușor să ne raportăm la acest exemplu.

Și în al doilea rând, pentru că una din marile bucurii pe care mi le-au adus căutările spirituale este descoperirea, care se confirmă mereu, că toate căile spirituale au o consistentă rădăcină comună și în esența lor, au mai multe asemănări decât deosebiri.


Referință: traducerea lui Constantin Făgețan, comentată de Gheorghe Jurj, publicată de Societatea Informația în 1993.

Foto: Victor Neagu, 25 septembrie 2021, Scheveningen

24 views0 comments