Și cum înțelegerea lor ne poate ajuta să ne mișcăm prin viață
Prakriti și Purusha
Conform cu filosofia Samkhya, care este strâns legată și de referință pentru yoga, lumea se împarte în Prakriti (Prakṛti), și Purusha.
Prakriti este natura, lumea materială. În Yoga Sutra Prakriti este referit ca și „Văzutul” (în sensul de obiect al percepției).
Purusha este absolutul, realitatea supremă, conștiința, spiritul. Mai este referit ca și „Cel care vede, cel care cunoaște”.
Capitolul 13 din Bhagavad-gītā descrie yoga discriminării între Natură și Spirit. Natura este numită aici „câmpul” iar spiritul „cunoscătorul câmpului”.
Conform Bhagavad-gītā,
Prakriti („câmpul și transformările lui”) constă din:
(13.5):
„cele 5 elemente,
sensul de eu,
intelectul,
materia în starea ei nemanifestată,
cele 11 forțe (cele 5 organe de percepție, cele 5 organe de acțiune și mintea),
și cele 5 obiecte pe care simțurile le percep,
(13.6):
dorința și respingerea,
fericirea și suferința,
corpul,
gândirea,
voința.”
Explicația versurilor 13.5 – 13.6:
Cele 5 elemente sunt pământul, apa, focul, aerul și eterul.
Cele 5 organe de percepție sunt văzul, auzul, atingerea, gustul și mirosul.
Cele 5 organe de acțiune sunt mâinile, picioarele, vocea, anusul și organele genitale.
Cele 5 obiecte pe care le percepem cu ajutorul simțurilor sunt: forma vizibilă, sunetul, senzația tactilă, savoarea și aroma.
Versul (13.5) enumeră cele 24 de componente ale lui Prakriti.
Versul (13.6) enumeră transformările „câmpului”.
Tot în Bhagavad-gītā ni se spune că atât Purusha cât și Prakriti sunt nenăscute:
(13.19 „Află că Prakriti și Purusha sunt ambele fără de început. Transformările și Tendințele se nasc tot din Prakriti.
Sattva, Rajas și Tamas: cele 3 guṇa (tendințe) ale naturii
Capitolul 14 din Bhagavad-gītā ne predă “Yoga deosebirii celor trei guṇa”, despre care ni se spune că este “suprema și cea mai desăvârșită Cunoaștere dintre Cunoașteri, pe care cunoscând-o, asceții toți au ajuns la suprema desăvârșire spirituală.”
Guṇa s-ar traduce ca și tendință, atribut, calitate.
(14.5)
„Toate obiectele din natură sunt alcătuite din cele 3 tendințe: sattva, rajas si tamas.”
Pe scurt, tendința sattva este caracterizată de luminozitate, cunoaștere, echilibru, claritate. Corespunde elementului aer și „mersului în sus”.
Rajas implică dinamism, acțiune - dar cu direcție neclară, pasiune, lăcomie, dorință. Corespunde focului și agitației.
Tamas este haosul: întunecat, letargic, neglijent, confuz și ignorant. Corespunde elementului pământ și „mersului în jos”. Tot de tamas ține dificultatea de a asuma schimbarea.
Ca și teoria lui Purusha și Prakriti, teoria celor 3 tendințe (triguṇa) își are originea în filosofia Samkhya, dar a fost adoptată de toate curentele filosofice din spațiul hindus.
Toate aceste trei guṇa sunt prezente în orice ființă și în orice obiect sau fenomen, ceea ce diferă fiind proporția . „Dansul” acestor guṇa definește caracterul oricărei ființe sau natura oricărui obiect sau fenomen.
Toți oamenii se nasc cu Prakriti și Purusha. Purusha, să îi spunem spiritul, nu este mai prezent într-o ființă umană și mai puțin prezent în alta.
Ceea ce face diferența dintre capabilitățile noastre ca indivizi este proporția celor trei tendințe în structura noastră materială (reamintesc că Prakriti, componenta materială, include și intelectul, gândurile, voința – vezi prima parte a articolului). Ne naștem cu o anumită structură, dată de ponderile lui sattva, rajas și tamas.
Foarte important însă de înțeles că nu este deloc obligatoriu (pentru ființele umane cel puțin) ca la finalul existenței curente ca sattva, rajas și tamas să fie în aceiași proporție. În funcție de felul în care jucăm mâna de cărți pe care am primit-o la naștere, putem să mergem în sus sau în jos.
Acesta este extraordinarul privilegiu al nașterii ca ființă umană, deoarece celelalte ființe, care nu sunt înzestrate cu rațiune, nu au posibilitatea de a transcende condiția inițială.
Bineînțeles că este de dorit să facem tot ce ne stă în putere, potrivit cu trăsăturile noastre, pentru a merge în sus.
Ce ne spune yoga că avem de făcut în acest sens?
Să învingem tamas, să rafinăm și să stabilizăm rajas, să canalizăm corect pasiunea și să ne stabilim în sattva.
Iar excelența în sattva ne plasează dincolo de tendințe, o condiție în care existența noastră nu mai e în bătaia vântului condiționărilor.
“Cele trei tendințe pot fi ilustrate in forma unui triunghi, sattva sus și rajas și tamas, colțuri opuse la baza triunghiului. Orice din lumea materiala este undeva în interiorul triunghiului, conținând fiecare guṇa în cantități variabile. Eliberarea este în afara triunghiului, dincolo chiar de sattva.”
— The Truth of Yoga: A Comprehensive Guide to Yoga's History, Texts, Philosophy, and Practices by Daniel Simpson
Ceea ce dorim sa cultivăm de fapt, și yoga in acest fel lucrează - este rafinarea conștiinței noastre, înțelegerea Universului dincolo de materie, dincolo de tendințe. In aceasta înțelegere, toate cele 3 tendințe isi au locul si rolul, dar noi nu ne mai mișcăm inconștient mânați când de o tendință când de alta, ci înțelegem ca ceea ce se mișcă, ceea ce acționează, sunt tendințele.
O aplicație foarte practică (de aceea iubesc eu yoga, este practică) a înțelegerii celor 3 tendințe găsim in Yoga Sutra lui Patanjali.
Astfel, sutra 1.21 din Yoga Sutra spune:
“Aceasta (samadhi, eliberarea) este aproape pentru cei cu râvna fierbinte”
iar sutra 1.22
“Diferențierea rezultă tocmai din eforturile slabe, moderate sau foarte puternice”.
Ceea ce înseamnă că rezultatele practicii vor fi proporționale cu intensitatea efortului depus de yoghin.
Comentariul la aceste sutre din cartea pe care o folosim noi ca baza de studiu pentru Yoga Sutra (tradusă de Constantin Făgetan/comentariu Gheorghe Jurj):
„- Categoria mrdu o reprezintă discipolii slabi, pentru care tendință tamas este preponderentă. Aceștia sunt atrași de practică dar sunt împiedicați de inerție, lene, ignoranță, de ceea ce trage in jos.
Tratatele vechi de yoga recomandă pentru aceștia tehnica japa, de repetare a unei mantre, care modifica tendințele subconștientului.
- Categoria madhya, medie, vizează discipolii dominați de tendința rajas - agitație, efort oscilant, atenție spre plăcerile lumești. Scopul le este cunoscut, dar nu au capacitatea de a fi constanți. Tratatele vechi le recomandă practica de hatha yoga, ce atenuează agitația mentală și oferă satisfacțiile imediate de care au nevoie.
- Categoria adhimatra o reprezintă discipolii ce au conștientizat suferința existenței, pentru care predomină sattva guna, tendința luminoasa a Naturii, ce determină mersul în sus, ascensiunea spirituală și care au dobândit capacitatea de detașare față de obstacolele generate de atracție și repulsie. Aceștia sunt pregătiți pentru raja-yoga si pot fi inițiați in oricare dintre practicile yoga.”
La cursurile de instructor de yoga ni s-a spus că și în tendințele „indezirabile”, tamas și rajas, există potențial.
Tamas nu este doar “leneș” ci și stabil și răbdător, soliditatea fundației vine și cu avantaje. Practicantul de yoga la care inițial predomină tendința tamas poate că învață mai greu, dar reține mai bine. De asemenea, are capacitate mai mare de a sta nemișcat în asane.
Iar rajas implică și forță și creativitate.
Conform https://www.yogabasics.com:
Pentru a reduce tendința tamas, ni se recomandă să evităm somnul excesiv, supraalimentarea, inactivitatea, pasivitatea și alimentele tamasice.
Alimentele tamasice includ: carnea, ceapa, alimente nu foarte proaspete, procesate sau rafinate. Yoghinilor nu li se recomandă mâncarea preparată termic mai lung de 2 ore.
Pentru a reduce rajas, sunt de evitat exercițiile fizice excesive, suprasolicitarea, muzica tare, efortul intelectual exagerat și acumularea excesivă de bunuri materiale.
Alimentele rajasice includ alimente prăjite, alimente picante, usturoi și stimulente ( ceai, cafea, ciocolată).
Pentru a crește ponderea lui sattva, bucurați-vă de activități și medii care produc bucurie și gânduri pozitive.
Alimentele sattvice includ cereale integrale, leguminoase , fructe și legume proaspete care cresc deasupra solului.
Să nu uităm că toate practicile yoghine au fost dezvoltate pentru a crea sattva în minte și corp.
In continuare, pentru iubitorii de texte clasice, las un extras mai generos pe această temă, din Bhagavad-gītā, cap. 14, „Yoga deosebirii celor trei tendințe”
“5. Sattva, rajas si tamas sunt TENDINȚELE născute din Natura; ele înlănțuie in trup, o tu cel cu brațul mare, pe neclintitul întrupat.
6. Intre acestea, sattva fiind fără pată, este lumina si ne- chin ; ea înlănțuie prin legătura fericirii și prin legătura cunoașterii.
7. Rajas , să știi, are pasiunea ca esența, se naște din sete si legătură; ea înlănțuie pe cel întrupat, prin legătura faptei.
8. Tamas, să știi, este necunoașterea, este tulburarea minții, a tot ce este întrupat; ea înlănțuie prin delăsare, lene, somn.
9. Sattva leagă de fericire, rajas - de acțiune; tamas însă, învăluind Cunoașterea, leagă de delăsare.
10. Sattva apare învingând pe rajas si tamas; rajas învingând pe sattva si tamas; iar tamas învingând pe sattva si rajas.
11. Când lumina, Cunoașterea , ia naștere în toate porțile acestui trup, atunci să se știe că sattva a sporit.
12. Năzuința vie, activitatea, trecerea la fapte, neliniștea, dorința , ele se nasc când sporește rajas.
13. Întunecarea si neactivitatea, delăsarea și întunecarea mintii, ele se nasc când sporește tamas.
14. Daca sattva este sporit (predominant) când moare omul, atunci el merge spre lumile nepătate ale celei mai înalte CUNOAȘTERI.
15. Daca rajas este sporit când moare omul, el renaște printre cei legați de fapta; daca tamas este sporit când moare omul, el renaște în cadrul unei specii fără rațiune.
16. Despre fructul fără pată al unei fapte bune se spune că ține de sattva; însă fructul lui rajas este suferința, iar fructul lui tamas - necunoașterea.
17. Din sattva se naște CUNOAȘTEREA, din rajas năzuința vie ; delăsarea și tulburarea mintii vin din tamas , la fel ca și necunoașterea.
18. Cei care se află in sattva merg în sus; cei care țin de rajas stau la mijloc; cei care stau sub acțiunea ultimei dintre Tendințe, cei care țin de tamas , merg în jos.
19. Când cel care vede își da seama ca nu e alt făptuitor decât Tendințele, și-l cunoaște pe cel de dincolo de Tendințe, acela se apropie de ființa Mea.
20. Cel întrupat trecând dincolo de aceste trei Tendințe care sunt originea trupului, eliberat de naștere, moarte, bătrânețe si durere, dobândește Nemurirea.
Arjuna a spus :
21. După ce semne este recunoscut cel trecut de cele trei Tendințe, Stăpâne ? In ce fel se poarta si cum trece dincolo de aceste trei Tendințe ?
Bhagavad a răspuns:
22. El nu urăște lumina, activitatea si tulburarea mintii; el nu le dorește, o fiu al lui Pandu, nici când se arată, nici când pier.
23. Cel care stând ca un străin nu este clintit de Tendințe, cel care își zice numai "Tendințele acționează", care se țintuiește si nu se clintește
24. Același in suferință si fericire, mulțumit, privind la fel la un bulgăre de pământ, piatra sau aur, nepăsător la ce-i plăcut si neplăcut, neclintit, nepăsător la defăimare si laudă.
25. Nepăsător la cinstire si dispreț, nepăsător de-i cineva prieten sau dușman, renunțând să treacă la orice fapta, despre acesta se spune ca a trecut de Tendințe.
26. Cel care Mă cinstește cu yoga dăruirii, fără abatere, acela trecând dincolo de aceste Tendințe, poate sa devina una cu Brahman.
27. Eu Sunt temelia lui Brahman cel nemuritor si neclintit, a Legii eterne si a fericirii depline.