Search

Aṣṭāṅgayoga. Prima parte - Yama și Niyama

Updated: Jan 7


English version: here

Acum că am parcurs cerințele preliminare, suntem gata să continuăm cu practica. Suntem oare?

Depinde ce înțelegem prin practică.

Vă amintiți descrierea anterioară a yoga, care este văzută de mulți profesori ca un sistem cu mai multe ramuri?

Yoga Sutra a lui Patanjali și majoritatea scripturilor yoghine sunt de acord că yoga are 8 părți (aṣṭāṅgayoga). Aṣṭāṅga se traduce textual prin „8 membre” (citește mai mult aici).


În zilele noastre, practica de yoga începe cu și constă în principal în practica de asana. Poate și un pic de pranayama, poate și un pic de meditație.

În vremurile străvechi, totuși, aspiranților li se cerea să-și revizuiască serios conduita etică și să își însușească un set de norme de comportament, înainte de a începe practica de posturi.


Astfel, de-a lungul timpului, au fost predate un set de reguli de conduită și practici austere, cele mai cunoscute în lumea actuală a yoga fiind cele 5 Yamas și 5 Niyamas din Yoga Sutrele lui Patanjali. Potrivit lui Patanjali

„(2.30) Regulile sunt:

non-violența, (ahiṃsā)

sinceritatea, ( satya)

non-furtul, (asteya)

sexualitatea conștientă (brahmacharya)

non-achizitivitatea (aparigraha)”.


Când sunt „(2.31) atotcuprinzătoare, nelimitate de specie, loc, timp sau împrejurări, ele constituie marele legământ (mahāvrata).”


„(2.32) Observările, practicile austere (niyamas) sunt:

curățenia, (saucha)

mulțumirea, (samtosha)

austeritatea, (tapas)

recitarea textelor sacre (svadhyaya) și

devotamentul față de Īśvara [Domnul] (Īśvara praṇidhāna).”


Mi se pare important să remarc aici că mulți învățați interpretează Svadhyaya, a 4-a niyama, ca introspecție și studiu de sine, în timp ce alții ca recitare și studiu al scripturilor. Părerea mea personală este că ambele interpretări indică instrumente extrem de valoroase și în mod categoric nu aș exclude nici una.

„Dintre acestea, non-violența înseamnă să nu faci rău niciodată vreunei creaturi. Celelalte reguli și practici sunt înrădăcinate în ea. Toate celelalte sunt aplicate pentru a practica non-violența, cu scopul de a o perfecționa.”

Roots of Yoga de James Mallinson și Mark Singleton Am găsit o explicație etimologică bună, simplă, a termenilor, în articolul „The Hindu Ethics”, publicat pe site-ul www.hinduismtoday.com:

„Deoarece yama înseamnă „a stăpâni” și niyama „a elibera”, yamas valorifică natura de bază, iar niyamas cultivă natura sufletească înaltă.”


Înainte de a avansa puțin în acest subiect, să contemplăm împreună o întrebare care apare adesea: suntem obligați să ne stabilim (și dacă da, cât de ferm și cât de adânc) în aceste reguli și norme, ÎNAINTE de a începe practica noastră ulterioară?

Am rămas cu această întrebare vreme de câțiva ani. După ce îmi începusem deja experiența de yoga, probabil asemeni majorității semenilor mei în viață, cu practica de posturi (asane).

Textele clasice nu sunt extrem de clare pe această temă.

Există texte care cer o anumită stăpânire a asanelor și curățarea blocajelor nadis-urilor (vezi articolele despre energia yoga) înainte de a începe practica de pranayama.

Am citit, de asemenea, despre imperativul găsirii unui profesor (guru sau acharya) și despre importanța unei alimentații adecvate (dieta corectă având o semnificație diferită pentru diferiți profesori și diferite categorii de practicanți, în vremuri diferite).

Dar nu am găsit până acum o indicație despre a nu începe sau continua practica de asane până când cineva este bine stabilit în yamas și niyamas.

Și nu am întâlnit și nu am auzit niciodată de un yoghin modern care să fi predat sau să facă asta.

Și, să fiu sinceră, nu cred că este fezabil pentru majoritatea, dacă nu pentru oricare dintre ființele umane.

Stăpânirea yamas și a niyamas ar fi un efort pentru o viață, și nu văd niciun beneficiu (sau motiv) în amânarea celorlalte practici până când perfecțiunea este atinsă în modul de conduită. Aceasta ar putea fi o întârziere infinită și inutilă!

Dimpotrivă, practica în întregime susține, rafinează și aduce clarificări asupra regulilor.

Cu toate acestea, plasarea lor în avangarda curriculei are mult sens.

Pe de o parte, oferă un cadru și stabilește niște indicii, care sunt în același timp repere și instrumente. Înainte de a începe călătoria, aspirantul trebuie să știe unde merge drumul și care sunt așteptările.

Pe de altă parte, yamas și niyamas vor fi aduse și menținute în atenție în permanență pe parcursul practicii.

Practica de yoga are anumite etape iar o anumită benevolență de a le aborda este, dacă nu este necesară, cel puțin binevenită.

Rămân la părerea că a te angaja pe drumul yoga (de fapt, pe orice drum spiritual) fără să iei în considerare yamas și niyamas, ar fi lipsit de înțelepciune și chiar periculos, și foarte pe scurt voi încerca să explic.


Când am citit cele 10 porunci ale creștinismului, la început am avut sentimentul că rolul lor este să asigure bunăstarea generală a societății. În ideea că nu trebuie să facem un lucru rău sau altul, pentru binele celorlalți oameni.

Mai târziu în viață, când am întâlnit “poruncile” yoga, am început să înțeleg că ele ar putea fi de fapt menite să ne protejeze de suferință.

Încă nu știu dacă poruncile sunt mai mult o condiție prealabilă pentru o practică de yoga de succes, decât pentru o viață liniștită și plină de sens.

Între timp, nu mi se mai pare foarte important.

Totuși, pot înțelege că, în același mod în care construim o asana de echilibru, prin stabilirea unei baze solide pe piciorul nostru de sprijin, practica noastră de yoga are nevoie de o fundație etică solidă și limpede.

Yoga, asemeni oricărei alte practici spirituale, vă poate conduce către un teritoriu total necunoscut, unde valorile și regulile Universului așa cum le cunoșteați - nu se aplică neapărat.

În timp ce înaintați pe cale, s-ar putea să ajungeți într-un loc în care timpul sau spațiul nu sunt ceea ce știați, într-un loc în care sunteți una cu Dumnezeu, un loc în care nu există moarte sau naștere și suferința are un sens total diferit. .

S-ar putea să aterizați bine în acest spațiu interior bogat, însă potențial profund tulburător; dar din punct de vedere istoric, majoritatea celor care au trecut pe acolo nu au făcut-o.

O minte limpede și un suflet pur au mai multe șanse de a naviga mai bine prin Realitatea profundă a existenței și de a depăși numeroasele provocări care apar pe drum.

Vă amintiți de ispitele lui Hristos?

Și știți că în timpul meditației sale, înainte de a începe să predea doctrina eliberatoare care îi poartă numele, Gautama Buddha a fost tentat și el de demonul Mara și de cele trei fiice ale sale: Lăcomia, Ura și Amăgirea? A rezistat cu grație, atingând pământul cu gestul care a rămas celebru, chemându-l drept martor și a străpuns vălul iluziei: „Te văd, Mara!”.




Buddha în meditație și demonii lui Mara, zeul iluziei







Orice cale spirituală are propriile sale ispite și cum să le depășim dacă nu suntem ferm înrădăcinați într-un spațiu de claritate, modestie, smerenie și încredere?

Bineînțeles că aceste tentații și ispite sunt mai degrabă demonii noștri interiori, propriile neînțelegeri și temeri. Tocmai de aceea yamas și niyamas ne invită să le cunoaștem și să lucrăm exact cu acestea.

După ce am rămas o vreme cu aceste atenția (și intenția) asupra acestor reguli, fie ele creștine, yoghine sau buddhiste, am început să înțeleg că sunt menite mai degrabă să ne protejeze, să ne ajute să depășim kleshas-urile, obstacolele de pe cale, decât să îi protejeze pe "ceilalți".

Am pus „ceilalți” între ghilimele intenționat. Una dintre înțelegerile cu potențial de a ne confuza de care ne putem împiedica în timpul călătoriei noastre este că ‘celălalt’ este un concept foarte relativ.

Pornind de la această înțelegere a comenzilor spirituale, planul meu este să iau yamas și niyamas una câte una și să le discut și, poate, să le aduc la cursurile de yoga pentru a medita și a le aprofunda din perspectiva practicii.


Dar înainte de a începe, consider că este important să spun că aceste reguli nu sunt atât de unice, fixe și absolute pe cât par a fi. Chiar dacă regulile expuse de Patanjali sunt cele mai cunoscute în zilele noastre, probabil că este bine de știut că o mulțime de profesori de yoga și o mulțime de texte vechi de yoga au promovat propriul set de reguli și, în timp ce majoritatea acestora se suprapun, s-ar putea să vedem mici diferențe ici și colo.

Conform Wikipedia, care mi se pare o sursă bogată și bine documentată în acest domeniu,

„Până în prezent sunt cunoscute cel puțin șaizeci (60) de texte indiene din epoca antică și medievală care discută despre Yamas. (…)

Dintre cele șaizeci, listele din unsprezece dintre aceste texte sunt asemănătoare, dar nu identice, cu cele ale lui Patanjali.

Alte texte listează între 1 și 10 Yamas, numărul de 10 fiind cel mai frecvent întâlnit.

Ordinea yamas enumerate, numele și natura fiecăreia variază între texte. Multe texte înlocuiesc unul sau mai multe concepte în lista lor de Yamas.”

Similar și pentru Niyamas.

Pentru o perspectivă mai clară, mi se pare util să adaug aici (din nou, așa cum au fost compilate de Wikipedia) lista mai completă de 10 yamas și 10 niyamas, așa cum apar ele cel mai adesea în scripturi.


Cele 10 Yamas:


Ahiṃsā (अहिंसा): Non-violența

Satya (सत्य): Adevărul

Asteya (अस्तेय): Non-furtul

Brahmacharya (ब्रह्मचर्य): Castitatea/ sexualitatea conștientă

Aparigraha (अपरिग्रहः): Ne-avariția, ne-acumularea, ne-atașarea de posesiuni

Kṣamā (क्षमा): Răbdarea, iertarea.

Dhrti (धृति): Determinarea, perseverența în atingerea unui scop

Dayā (दया): Compasiunea

Ārjava (आर्जव): Absența ipocriziei, sinceritate

Mitāhāra (मिताहार): Dieta echilibrată


Și cele 10 Niyamas, așa cum apar ele în Haṭha Yoga Pradīpikā și în Yoga-Yājñavalkya, ultima fiind unul din textele mele favorite.


Tapas (तपस् ): disciplină, persistență, stăruință în scopul urmat, austeritate

Santoṣa (सन्तोष): mulțumire, acceptare a semenilor și a situațiilor, serenitate, împăcare

Āstikya (आस्तिक्य): credința în Realitatea supremă (jnana yoga, raja yoga), în Dumnezeu (bhakti yoga), încredere în Vede și Upanishade

Dāna (दान): generozitate, caritate, disponibilitatea de a oferi și împărți

Īśvarapūjana (ईश्वरपूजान): adorarea lui Ishvara (Dumnezeu/Ființa supremă, Brahman, Sinele, Realitatea supremă)

Siddhānta vakya śrāvaṇa (सिद्धान्त वक्य श्रवण) sau Siddhānta śrāvaṇa (सिद्धान्त श्रवण): Citirea și ascultarea lecturilor din scripturile sacre

Hrī (ह्री): asumarea și acceptarea propriului trecut, modestie, smerenie

Mati (मति): gândire discriminativă și reflecție în scopul de a înțelege și reconcilia idei

Japa (जप): recitarea, incantarea de mantre

Huta (हुत) ritualuri, ceremonii sau Vrata (व्रत):îndeplinirea cu credință a rituarilor religioase



Aici putem observa că, spre deosebire de yamas, setul de 5 niyamas al lui Patanjali nu se își găsește perfect locul în lista extinsă de mai sus.


Includerea aici a enumerărilor celor 10 yamas si niyamas nu este deloc menită să diminueze importanța binecunoscutelor 5 reguli si 5 practici austere enunțate de Patanjali. Am convingerea fermă că și doar devotamentul pentru setul de reguli al lui Patanjali ar fi mai mult decât suficient pentru orice practicant, celelalte adăugiri fiind de multe ori nuanțări sau derivate. Cu toate acestea, merită să zăbovim și asupra setului extins.

Acum, permiteți-mi să includ aici câteva referințe istorice referitoare la precursorii yamas și niyamas, mai mult pentru savoare decât pentru informare.

Conform cărții lui Daniel Simpson, The Truth of Yoga, prima referire (clară) la yamas provine din Ācārāṅga Sūtra, un text jainist datat cu 3 sau 4 sute de ani înaintea erei noastre, din care o mare parte stabilește reguli de conduită pentru asceți.

„Ascetul Mahavira, înzestrat cu cele mai înalte cunoștințe și intuiție, a predat cele cinci mari jurăminte:

„Renunț la orice ucidere a ființelor vii...

la toate viciile vorbirii mincinoase...

la a lua orice nu este dat...

la toate plăcerile sexuale [și]

la toate atașamentele.””

Anterior, Rig Veda a menționat yamas în slocka 5.61.2. Sensul general este același, dar se exprimă într-o manieră concisă și poetică prin alegoria călariei pe cal sau a conducerii unui car. Yama înseamnă aici frâu sau reținere.

„Unde sunt caii tăi? unde sunt frâiele tale? care este capacitatea ta? Încotro te duci? Șaua este pe spinarea (armăsarilor), căpăstrul în nări.”


Potrivit Roots of Yoga de James Mallinson și Mark Singleton, Mahābhārata stabilește precursorii pentru yama și niyama. După cum puteți observa mai jos, avem deja numărul mai comun de zece yama și zece niyama (chiar dacă sunt diferite de setul cu cele mai frecvente enumerat mai sus), sinceritatea și onestitatea fiind prezente în ambele liste.


„(12.232.10) Meditație, studiu, caritate, sinceritate, modestie, onestitate, răbdare, curățenie, alimentație curată și reținere a simțurilor:

(12.232.11) prin intermediul acestora crește vitalitatea yoghinului și se înlătură urmele păcatelor. El își atinge toate scopurile și își dezvoltă gândirea discriminativă. […]


(12.262.37) Bunătate, îngăduință, liniște, non-violență, sinceritate, onestitate, lipsă de răutate, lipsă de mândrie, modestie, răbdare și pace.

(12.262.38) Prin intermediul acestora, brahmanii ajung în locul cel mai înalt. […]”


Bhagavadgītā, probabil partea din Mahābhārata cea mai cunoscută azi în lumea occidentală, aduce în discuție, în Cartea 17, într-un mod strălucit, regulile morale și practicile austere.


“17.14. Adorarea zeilor, a Brahminilor, a învățătorilor și a înțelepților, curăția sufletească, cinstea, castitatea, nevătămarea – se numește asceza trupului.

17.15. Cuvântul care nu tulbură, adevărat, plăcut și prietenos, recitarea Vedelor – se numește asceza cuvântului.

17.16. Seninătatea minții, blândețea, tăcerea, stăpânirea de sine, curăția inimii – se numește asceza minții.

17.17. Acestei întreite asceze, săvârșită cu credință neîntrecută de oamenii care practică yoga, fără a dori fructul acțiunii lor, i se spune că ține de sattva.

17.18. Despre asceza săvârșită cu fățărnicie, pentru a dobândi cinstire și adorare se spune aici că ține de rajas; ea este trecătoare, nestatornică.

17.19 Ascezei care este făcută sub stăpânirea unei minți tulburate, prin chinuirea propriei ființe sau a altora, i se spune că ține de tamas.

(…)

OM TAT SAT”


În ultimele versete citate mai sus ni se oferă un motiv întemeiat pentru a ținti spre o înțelegere clară a preceptelor.

Sper că acum toți avem o viziune mai coerentă asupra primei ramuri a yoga și suntem gata să facem pasul următor și să contemplăm ahiṃsā, regina yamas și niyamas.

Înainte de a încheia însă această expozițiune, aș vrea să adaug un îndemn: nu vă speriați și nu vă descurajați. Destul de probabil că atunci când citim cam ce așteaptă yoga de la noi, această listă lungă de renunțări, prima tentație poate fi să facem un pas înapoi și să declinăm invitația.

Eu nu vă rog însă decât să vă faceți timp să contemplați cu deschidere aceste valori pe care le poartă cu sine practica de yoga de mii de ani.

Din propria mea experiență, ele își găsesc calea spre noi, în felul și la timpul potrivit, nu necesită nici o sforțare excesivă din partea noastră și nu aduc decât bucurie și împlinire.


OM TAT SAT


Referințe


The Truth of Yoga: A Comprehensive Guide to Yoga's History, Texts, Philosophy, and Practices by Daniel Simpson


Roots of Yoga (Penguin Classics) by James Mallinson, Mark Singleton


Yoga Yajnavalkya translated by A.G. Mohan


Bhagavad-Gita în traducerea lui Sergiu Al-George


https://www.wisdomlib.org/hinduism/book/rig-veda-english-translation/d/doc833461.html


https://en.wikipedia.org/wiki/Yamas


https://en.wikipedia.org/wiki/Niyamas


https://www.hinduismtoday.com/magazine/july-1989/1989-07-hindu-ethics/



Imaginile folosite în articol:


1. “Îndeplinind Yamas and Niyamas” de S. Rajam

Pictat pentru coperta cărții "Yoga's Forgotten Foundation"

Reprezintă un bananier în centru și oameni îndeplinind Yama în stânga imaginii și Niyama în partea dreaptă

Sursa https://www.himalayanacademy.com


2. Gautama Buddha în meditație, neatins de demonii trimiși de Mara. Din manuscrisul în limba Sanskrită al textului Astasahasrika Prajnaparamita Sutra. Nalanda, Bihar, India.

Circa 700-1100 era noastră


Sursa https://asiasocietymuseum.org/region_object.asp?RegionID=1&CountryID=2&ChapterID=10&ObjectID=479

33 views0 comments

Recent Posts

See All