Yogini în pădure, cca. 1620, Ashmolean Museum(Oxford, Anglia)
În timpurile străvechi, yoga, asemeni majorității disciplinelor spirituale, era orientată predominat spre practicanții bărbați.
Deși există numeroase și serioase dovezi că și femeile practicau, textele de yoga vizau destul de discrimanativ, aș zice eu azi, practicanții bărbați. Am scris ceva despre asta în https://www.lalayoga.net/post/yoga-tradițională-cerințe-preliminare-parte-a-doua
Așa stând lucrurile, textele vechi cunoscute, unele dintre ele mai generale, altele detaliate, nu par să cuprindă sfaturi privind gestionarea menstruației. Formulez așa, mai evaziv, pentru că nu le-am studiat chiar pe toate.
În vremurile moderne balanța s-a schimbat, astfel încât majoritatea semnificativă a practicanților și instructorilor sunt femei.
Cu atât mai relevantă este deci discuția despre cum ar fi indicat să abordăm practica de yoga în zilele delicate ale lunii.
Dacă tratatele vechi de yoga nu par să acorde interes subiectului, textele Ayurvedice adresează însă foarte serios toate aspectele ciclului lunar feminin – ca să vă faceți o părere, las aici pentru curioși un link spre un articol interesant, foarte extensiv, în mai multe părți, dedicat acestui topic. Mie foarte interesantă mi s-a părut partea a 5-a:
https://www.indica.today/long-reads/hindu-view-menstruation-part-v-menstruation-ayurveda/
Ciclul feminin este văzut ca o perioadă de purificare naturală, odihnă și un prilej de sărbătoare sacră, de întoarcere înăuntru. Femeilor le este indicată o anume dietă, în funcție și de particularitățile ciclului lor. Sunt sfătuite să evite:
- muncile fizice grele,
- expunerea la condiții neprielnice (de exemplu vânt),
- să vorbească tare.
Dintre posturile de yoga, Ayurveda consideră contraindicate în timpul ciclului inversiunile – care ar interveni în procesul natural de eliminare a sângelui menstrual. Eu am citit foarte multe redări ale acestei idei dar nu am găsit încă referința exactă în textele vechi – așa că subiectul rămâne deschis pentru mine deocamdată. Când voi găsi, voi completa.
Știința medicală modernă nu validează neapărat această opinie și nici nu o susține. Și nici experiența mea.
Revenind la timpurile moderne, am citit multe păreri pe acestă temă.
Așadar, unele surse recomandă evitarea inversiunilor.
Alte surse (de exemplu, școala MISA din România) recomandă inversiunile.
Da, știu, avem o contradicție. Sau mai multe.
Numeroase surse recomandă evitarea sau ajustarea posturilor care pun presiune instensă pe zona abdominală, cum ar fi Pawana Muktasana, Balasana sau Matsyendrasana (Ardha dar și Supta), Halasana.
Alte surse spun că nu s-a dovedit medical că presiunea pe abdomen într-o practică normală de yoga poate face rău.
Unii spun să stăm acasă cu un ceai și liniște și să punem practica în cui.
Alții spun să ne continuăm practica orice ar fi.
În acest hățiș de opinii, eu pot să împărtășesc experiența mea personală și să ofer un sfat foarte general.
În ceea ce mă privește, eu nu îmi amintesc să fi sărit peste vreo oră de yoga din motive de calendar. Dimpotrivă, practica îmi domolea o anumită neliniște a corpului și îmi calma starea de neliniște mentală și emoțională. Nu am evitat nici inversiunile – dar eu nici nu am exagerat foarte mult cu acestea în general.
Nu putem însă să generalizăm. Sunt convinsă că pentru multe femei ciclul poate să fie un moment potrivit pentru liniște, pauză, reflecție, grijă pentru sine. Și pe acelea le sfătuiesc să își ia această pauză, fără nicio urmă de vinovăție pentru anularea clasei de yoga.
De asemenea, fiecare dintre noi poate să simtă diferit într-o lună față de alta.
Important mi se pare să dăm atenție conexiunii cu noi înșine. Să învățăm să ne ascultăm și să decidem de fiecare dată din această stare de conectare și ascultare, dacă participăm sau nu la clase și dacă da, ce anume posturi alegem să practicăm sau să sărim.
Dacă se poate, fără să încurajăm vreo eventuală tendință spre delăsare.
Ne vedem la clase! Chiar dacă uneori, doar la practica de respirație, relaxare și meditație.
コメント